Ariel Constantinof: ‘Lupt cu prostia si prejudecata’
via Am doar 18 ani.
Unii stiti dar cel mai probabil pe majoritatea nici nu va intereseaza, intr-o luna de zile are loc marsul gay (23 mai). Da, marsul gay la care am fost anul trecut, in 2008, si la care m-am simtit extraordinar. M-am simtit extraordinar de bine pentru ca in acel moment ma simteam un om cu adevarat liber (faceam ce voiam), dar si extraordinar de nedreptatit. Am fost injurat de mii de oameni pentru ca am luat parte la mars si totodata am fost si „catalogat” ca fiind „asa si pe dincolo” de alti oameni. Prejudecata va exista mereu probabil.
Mi s-a pus recent problema existentei marsului gay in Romania. E ok sa mergi la mars? De ce sa mergi? Dar oare e bine ca exista acest mars?
Daca ma intrebi pe mine… nu, cu siguranta nu e bine ca exista un mars gay… este pur si simplu foarte bine! Oamenii sunt diferiti si adesea crescuti cu prejudecati. Exista destui oameni cu o orientare sexuala „mai rar intalnita” care sunt speriati de societate. Gay-ul din mine tipa la mine si-mi zice ca eu trebuie sa-i ajut. Cum ii ajut? Ies in strada si le zic ca-s alaturi de ei!
De aia ma duc la marsul gay… Nu pentru ca sustin homosexualitatea sau bisexualitatea (mi-e indiferenta orientarea sexuala a vecinului meu sau a prietenului meu) ci pentru ca ALTII sunt CONTRA homosexualitate si bisexualitate. Ma duc la mars ca sa dizolv prejudecati. Ma duc si marsaluiesc in incercarea de a explica ca un homosexual este un om normal.
Probabil citind aceste randuri unii din voi ma considera cretin sau nu prea inteleg nimic. Problema e una simpla… du-te la un mars gay si vei fi atat de „respins” brusc de societate (adica de oamenii de pe margine) incat totul se va clarifica.
Eu ma duc sa lupt cu prostia si prejudecata marsaluind in brate cu un banner mare pe care scrie „Iubirea nu tine cont de prejudecata” pentru ca nu sunt indiferent. Tu ce faci?
nu e foarte bine . intr-o lume ideala acest mars nu ar fi necesar .
vorbim despre asta cand ne intalnim intr-o lume ideala. pe curand!
Libertatea ti-o oferi singur, nu o ceri celorlalti, marsaluind pe strazi, într-o încercare penibila de a demonstra tuturor ca de fapt esti o persoana ok. O persoana multumita cu ceea ce e, nu ar iesi niciodata sa-si proclame statutul în public. Nu ar avea de ce, pentru ca nu ar simti nevoia sa primeasca, din partea celorlalti, acceptul pentru a-si continua linistita viata.
Nu sunt convins ca este vorba numai de libertate. Cunosc persoane gay care sunt multumite cu viata lor, cu ceea ce intreprind profesional, cu networkul de prieteni si familie, si se bucura de un grad de acceptare pentru care in general sunt/em recunoscatori populatiei non-gay. Dar exista si forme de libertate pentru care nu poti sa te afirmi singur, si pentru care este nevoie de o sporire de awareness, de exemplu dreptul la uniuni civile/casatorii sau la adoptie. Sunt convins ca nu e un lucru evident in masura in care tu poti sa faci asta, dar exista si persoane care trebuie sa lupte pentru asta, chiar si atunci cand lupta e una pasnica. Revendicarile de acest gen sunt poate mai importante, si este bine ca ne aduc impreuna. Daca ai fi gay in Romania ma indoiesc ca ai putea sa iti obtii de unul singur libertatea de a-ti uni destinul cu alt barbat.
Pai stai putin ca m-ai pierdut pe drum. Marsul gay se vrea a fi o metoda de sensibilizare a opiniei publice sau o metoda prin care autoritatile sa permita adoptia si casatoriile intre persoane de acelasi sex? Daca vrei sa combati legea, iesi pe strada imbracat in culori stridente, incercand sa-i convingi pe trecatori ca esti un om normal?
Daca vorbim de awareness, din nou, nu vad cu ce te poate ajuta un mars de protest. Awareness-ul se obtine in urma unor activitati notabile, prin prisma carora, ceilalti ajung sa te considere un model, nu iesind in strada cu un tricou personalizat, pe care scrie “accepta-ma!”
Cromatica marsului cred ca este alt subiect.
As putea sa adaug ca anul trecut cele mai sterse culori in multime le-am vazut la parada gay (in schimb pe Ghencea am vazut culori mult mai … gay?!?). Daca m-as baza si eu ca parte din bystanders pe ce imi sare in ochi, as spune ca parada gay e compusa din cinci pete de culoare si o maree gri sau bej. Si ca stadionul Ghencea este o maree de culori cu mici enclave gri sau bej. Hehe.
continuarea la ce a raspuns Octavian
[...] sau credite, sau dreptul de nu depune marturie in instanta impotriva partenerului tau, dreptul la mostenire. Imi dau seama ca este greu sa ne gandim la lucrurile astea cand ele se intampla atat de departe de noi. Tocmai pentru asta exista marsul asta, pentru a le aduce in fata, pentru a putea fi constientizate nu numai de populatia heterosexuala, ci culmea, chiar de comunitatea gay – obisnuita sa se multumeasca cu putin, nici nu isi da seama de aceste maruntisuri la care nu are acces.
o sa ne intalnim in acea lume peste vreo 20 de ani . fie asta … fie nu o sa putem sa ne intalnim de nici o culoare . si nu vorbesc de incalzirea globala si alde de genul asta .
omu’ de la colt are dreptate! Deocamdata e rau, deci ne vedem la mars, în ce cromatica preferati.