GAYPRIDE.RO

Era in anul cand Dil Se rasuna prin toate talciocurile Uttar Pradesh-ului (Bollywood fans, here I come!), maica-mea era gravida si-i cresteau sanii vazand cu ochii iar eu bursieream in Agra invatand voios ergativul.

Printre alte tribulatii, happening-uri si imponderabile aventuri, am avut parte atunci de doua hand-joburi razlete (hasthmaithun pentru sankritisti) si datatoare de epifanii. Din prima am invatat ca nu e bine ca atunci cand iei expresul de Delhi in bezna noptii sa lasi vreun strain binevoitor sa te acopere cu salul lui si sa-ti faca nefacute, deoarece dupa rasaritul soarelui vei descoperi invariabil ca este batraior, sleazy, pock-marked si posesor al unei pungi de fursecuri unsuroase pe care ti le ofera tandru-libidinos. Aceasta insa este povestea celei de-a doua.

So, yeah, some stuff happened, cu Sanjay (or was it Monu? Shah Rukh? Raj Kapoor?) la ceas de seara pe terasa cladirii din spatele templisorului de langa Dayal Lodge de pe Dayal Bagh ettetera. More stuff happened in camera burlaceasca a lui S. de aiurea. Dupa care a aflat toata mahalaua. Laptarul de la care imi cumparam dahi in borcanele de lut, paan wallah-ul care imi furniza pachetele dulci de betel, calcatorul de rufe, curatatorul de urechi, yoghin-ul cartierului, prietenii middle-class si anglofoni, everyeffingbody. Glumite, ocheade, chicoteli, ciupituri, palme peste fund. Doom was upon me. Que faire, que faire?

Au urmat cateva zile de pitulare monahala in camin, ieseam doar cand ma razbea foamea, infofolit intr-un sal negru (al meu de data asta), si ma tanguiam feciorelnic pe tejgheaua lui Raju Jee care-mi silabisea mustacind tot ce-l invatasem pana atunci in romana: „esti nebun”, „porc”, „magar” si „nu merge ventilatorul”.

And then I cut my balls off and eloped to a convent…Ei, totusi! Pur si simplu mi-a trecut si-am hotarat inseninat: „Mi se rupe!”. A trebuit fireste sa renunt cu o strangere trista de fese la toti pretenarii nesolidari si mi-am incropit un nou alai social, de data asta cu oameni care stiau ce (ok, cine) sunt si putin le pasa de gura acra a lumii. L-am intalnit pe bravul Vikaas, o cruce de barbat (ha!), protectorul meu platonic pana la sfarsit. We, of course, never talked about THAT, it was bloody India! Am mai cumparat hectolitri de dahi si am mestecat gramezi de paan, m-am dus la templu in fiecare marti ca sa-mi iau ritual tilak-ul (un zbenghi rosu in frunte, pentru eliadisti) si am ramas la fel de bizaro-popular, coz after all I was white and blue-eyed, and nothing ever trumps that.

N.B. 1.Yoghin-ul cartierului este o pura inventie, orice asemanare cu orice ascet atletic, sadhu, adorator de Shiva lingam sau DJ de cobre este pur intamplatoare.

2. Nici un indian nu a fost maltratat in trairea acestor intamplari.