Dragos Bucurenci: ‘Privim cu ochiul soacrei in cuplul de langa noi’
Din punctul meu de vedere, exista o homofobie contondenta si exista o homofobie latenta, iar cea din urma nu este decat o conditie necesara pentru ca prima sa-si poata trai manifestarile hade in strada.
Atunci cand nu se intampla sa ai prieteni gay sau cand nu te-ai intalnit niciodata in viata cu o experienta sexuala cu o persoana de acelasi sex, e confortabil sa refuzi sa ai o opinie despre orientarile sexuale. Dar atunci cand un homosexual este atacat in numele valorilor crestine sau al traditiilor nationale, nu te poti refugia comod intr-o deliberare perpetua. A nu lua partea victimei inseamna a incuviinta agresiunea.
In loc sa dezbatem fariseic despre sursele culturale sau genetice ale homosexualitatii, am castiga infinit mai mult daca ne-am privi in oglinda si ne-am chestiona cu privire la fricile care ne bantuie cand ne refugiem in spatele unor cuvinte pline de ura ca „perversiune”, „deviatie”, „degenerati”, „poponari”, „bulangii”.
Ce neimpliniri in viata sexuala, ce castrari simbolice, ce respingeri politicoase, dar ferme, ce dimensiuni rusinoase, ce incheieri precipitate ne imping in afara vietii noastre de cuplu si ne fac sa privim cu ochiul soacrei in cuplul de langa noi?
Cat de jalnica trebuie sa ne fie viata erotica si sentimentala incat sa ne refugiem din fata evidentei saracacioase, judecand evidenta coplesitoare a altora? Poate ca noua ne lipsesc iubirea, dorul, placerea, dar cel putin cuplul acela de barbati sau de femei care le traieste va merge in Iad… Teribila consolare, intr-adevar…
foto: Ionut Staicu
Speechless.Absolut sublim finalul.
Un oftat din adincul rarunchilor si multumiri ca scrii asta.
Cunosteam odata o femeie (tinara, la vreo 30 si’un pic de ani), care locuia in Glockenbach, cartierul gay din München. Seara obisnuia sa se uite pe geam in locuintele vecinilor si sa se indigneze: Vai de mine, ce pervers, ce scîrbos etc. Cineva a intrebat-o pina la urma de ce se uita — n-a stiut prea bine ce sa raspunda.
Stiu eu raspunsu’ pentru femeia respectiva – era prea coplesita de faptu’ ca nu e implinita, ca nu duce o viata asa cum o au vecinii ei, adica e frustrata.. nu credeti?!
Exista o vorba in care cred – atunci cand nu te baga lumea in seama e rau, daca te baga inseama si e de bine, inseamna ca te adora, daca e de rau inseamna ca te invidiaza, pentru ca esti mai bun/a.
Voi ce credeti?!
p.s. Sincer sa fiu ma afecteaza uneori cand vad ca cineva rade, injura sau ne judeca pe nedrept, desi el/ea/ei sau ele nu fac cu un ban mai mult, sau de cele mai multe ori sunt pur si simplu mai ‘ieftini’, cred ca intelegi ce vreau sa spun.
Am invatat sa nu-i mai bag in seama, da’ uneori pur is simplu te atinge…
Nu ma lasa idea in pace ca toti acesti “contra” inversunati, cu care am petrecut ore intregi pe site-uri diferite, nu sint altceva decit ei insisi gay in “trezor” (ca sa citez -gay in dulap). Logica mea vine de la ideea ca daca pe mine ceva nu ma intereseaza, nu ma lezeaza, daca ceva imi este total paralel (culoarea ochilor unei prinzese in Tumbuctu de exemplu) atunci nu ma implic, nu ma agit pe diferite forumuri sa demonstrez contrariul.precum in linkul de mai jos
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845614/DEZBATERE-EVZ-De-ce-nu-i-toleram-pe-homosexuali/
apai textul asta e de prin 2007… altele erau vremurile…haha
din pacate nu:(( 31 martie 2009!!! nu s-a schimbat prea mult
Cred ca wannabegay se refera la faptul ca textul lui Dragos este unul mai vechi, reciclat si un pic editat. Eu unul nu cred ca si-a pierdut actualitatea. In doi ani nu s-au intamplat atat de multe.
*Ar fi trebuit sa mentionam faptul ca textul este unul reciclat, Dragos mi-a spus asta cand l-a trimis ca testimonial pentru gaypride.ro. Uite ca am zis acum :)
Mea culpa,am inteles a fi un raspuns la mesajul meu:(